mihaidohot.blogspot.com Web analytics

суббота, 3 марта 2018 г.

O FOTOGRAFIE - SIMBOL Al SFÂRȘITULUI DE SECOL XIX ÎN BASARABIA

(material publicat în Studii de arhondologie și genealogie, 
Vol. IV, 2017, 386 p., ISBN 978-9975-139-43-4, p. 36-42)

În colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală printre cele o sută de mii de imagini fotografice pe care le are în gestiune se află una cu o deosebită conotație istorică, politică și culturală în viața Basarabiei. Aceasta este o fotografie executată de Pavel Kondrațki - unul din cei mai prolifici maeștri ai artei scrisului cu lumină de la noi în ultimul sfert al sec. XIX.
Anul 1889 a marcat istoria culturală și industrială a lumii prin una dintre cele mai de amploare expoziții din lume, la o sută de ani de la Revoluția Franceză, organizată la Paris prin inaugurarea Turnului Eiffel, într-o variantă mai mică a Statuii Libertății și a pavilioanelor la care au fost prezentate exponate din aproape toate țările europene. În același an și în aceeași perioadă, în capitala basarabeană a fost organizată o expoziție care dorea să amintească de marele eveniment din Occident la care tindea întreaga lume civilizată.

Evident că la acest eveniment de anvergură au fost invitate mai multe personalități remarcante ale vieții politice și culturale ale guberniei țariste. Împreună cu aceștia au venit și reprezentanții uneia din cele mai prestigioase profesii a timpului – fotografii – cei care au surprins și au imortalizat chipurile participanților precum și obiectele amplasate în pavilioanele expoziționale.

Printre ei, după cum am amintit mai sus, s-a aflat și Pavel Kondrațki - un nume cunoscut cercetătorilor în domeniu prin fotografiile sale de o calitate foarte înaltă în format „carte de visite” și „cabinet”. Acest un mic burghez din Odessa a început să practice fotografia mai mulţi ani la rând și-a înfiinţat atelierul în anul 1883. Fotografiile acestuia au fost distinse la Expoziţia agricolă din 1889 cu medalia de argint (mică) a zemstvei [1]. Ca şi majoritatea fotografilor din Basarabia, acesta a acordat prioritate genului portretistic. Fotograf extrem de talentat opere sale le putem găsi pe cuprinsul întregii țări și chiar peste hotarele acesteia.

Kondrațkii avea un atelier fotografic în mijlocul Chișinăului, într-o clădire special amenajată pentru aceasta în Grădina Publică Centrală construită de unul din pionierii artei scrisului cu lumină din Basarabia cu numele Afanasie Sumovschi care a încheiat un contract în acest scop cu administrația Chișinăului [2].

Împreună cu Kondrațkii la expoziție a venit și un alt membru al familiei Sumovski – Zahar, care pentru fotografiile sale a primit medalia За трудолюбие и искусство [3].

Primul album de fotografie a fost realizat în 1889 de Pavel Kondraţki şi se intitula „Imagini ale Chişinăului şi împrejurimilor sale”, însumând 120 de fotografii ale locului şi oamenilor, inclusiv 41 de poze de la „Expoziţia Agricolă şi Industrială din 1889” de la Chişinău [4].

În afară de aceasta au fost transferate imagini realizate de Pavel Kondraţchi la Expoziţia Agricolă din 1889 prin care a fost întemeiat muzeul. Au fost fotografiate pavilioanele expoziţionale ale fiecărui participant surprinzând specificul activităţii producătorilor locali.

Una dintre cele mai reprezentative imagini ale acestei expoziții este fotografia cu membrii Dumei Orășenești din Chișinău. În această poză vedem mai mulți domni îmbrăcați în haine de epocă, în redingote, cu pălării, jobene și bastoane în mâini. Printre ei putem remarca nume sonore ale vieții publice precum ar fi general-locotenentul Аlexandru Constantinovici (25 august 1832 – 12 septembrie 1903) (al cincilea din partea stângă, în primul rând), al 19-lea guvernator al Basarabiei (în funcție din 30 iunie 1883 – 4 iulie 1899). Artilerist de profesie a absolvit cursul de artilerie la Școala din Mihailovsk. A participat la campania din Hivin pentru care a și fost decorat. În afara carierei de militat pe care a îmbrățișat-o a fost cadru didactic, profesor de matematică, lucrând din 1860 ca pedagog la Corpului de cadeți din Kiev, iar din 1865 – la gimnaziul militar din Kiev. Anterior funcției de guvernator al Basarabiei acesta a fost guvernator de Turgai [5].

O altă mare personalitate a Basarabiei ultimului sfert de secol XIX a fost mareșalul  nobilimii basarabene, consilierul de stat Ioan Cristi (1823 – 1902) (al șaselea din partea stângă, în primul rând) și președinte al Upravei Zemstvei Guberniale, în funcție din 2 februarie 1888 – 27 ianuarie 1900 [6]. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Sankt Petersburg, a ocupat funcţii importante în structurile administrative ale Basarabiei, inclusiv cea de preşedinte al Tribunalului Comercial din Basarabia (2 aprilie 1865 – noiembrie 1873). Numele lui îl vedem înscris pe foișorul din spatele grupului de personalități. Se pare că acesta a participat și el la Expoziția Agricolă cu produsele din marea sa moșie. A fost descendentul unei unei importante familii de nobili basarabeni [7] cu legături de rudenie în diplomația rusă din Franța, a senatorilor și guvernatorilor din Imperiul Rus [8].

Îl regăsim în această fotografie și pe Carol Schmidt (al șaptelea din partea stângă, în primul rând) - o figură marcantă ca primar al Chişinăului, ales şi reales consecutiv pe o perioadă trienală de vreo şase-şapte ori între anii 1877 și 1903. Ca primar era consilier de drept la Zemstva judeţeană şi la cea gubernială [9].  A fost căsătorit cu Maria Cristi, fiica moșierului Ioan V. Cristi, conducator al nobilimii basarabene și președinte al Zemstvei guberniale, si a Alexandrei Nelidov (tatăl acesteia din urma era Alexandru Nelidov, un basarabean ajuns ambasadorul Imperiului Rus la Constantinopol) [10]. Activitatea de primar și-a început-o constituind o bună echipă în care figura-cheie a devenit arhitectul Chișinăului Alexandru Bernardazzi. Ei au impus arhitecturii orășenești o nouă estetică, iar orașului o dezvoltare pe mai multe planuri, adică de la amenajare până la extindere.

La acest eveniment a fost prezent și arhitectul Alexandru Bernardazzi (primul din partea stângă, al doilea rând) care pe parcurs a proiectat pentru viitorul muzeu un havuz și un foișor care se află până acum în Grădina Botanică a instituției. Născut în 1831 în familia unui elvețian aflat în Rusia, Alexandru Bernardazzi a studiat arhitectura şi construcțiile la Sankt Petersburg, apoi se stabilește în Basarabia [11]. Alexandru Bernardazzi este autorul a peste 30 de edificii cu valoare arhitecturală din Chișinău şi din alte localități din Moldova. Primarul Carol Schmidt era foarte mulțumit de rezultatatele muncii lui Bernardazzi. În 1875 edilul propune ca să i se atribuie acestuia titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Chişinău [12].

Nu putea să lipsească din această fotografie fondatorul și primul lui director al Muzeului Zemstvei Alexandru Stuart (1842-1917) (al optulea din partea stângă, în primul rând) care din anul 1884 locuiește la Chișinău și activează în cadrul Administrației Zemstvei din Basarabia. A fost unul din inițiatorii Expoziției agricole și industriale din Basarabia din anul 1889 și al Muzeului Zemstvei, creat în baza colecției de piese donate de participanții acestei expoziții. Împreună cu custodele muzeului Franz Ostermann a contribuit la crearea și completarea diverselor colecții și realizarea expoziției permanente a muzeului. Din inițiativa și cu participarea nemijlocită a baronului A. Stuart, care deținea funcția de președinte al Consiliului (Upravei) Zemstvei guberniale din Basarabia, în anii 1903-1905 a fost construită o clădire specială pentru Muzeul Zemstvei după proiectul arhitectului Vladimir Țâganco [13].

În afară de aceștia în fotografie au fost Gheorghe Donici – un descendent al unei vestite familii de boieri, Dimitrie Semigradov – un alt membru marcant al vieții politice basarabene, , Ioan Suruceanu – arheolog om de cultură excepțional, colecționar de antichități, precum și Gheorghe Tomuleț, P. Lazo, I. Circorov, P. Hâncu, V. Balinski, C. Russo, Gr. Kiațki, etc

Fotografia a fost inregistrată în colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală cu numărul de inventar FB-3292/20. Are dimensiunile de 25,5x19 cm și este încadrată într-un „passe par tout” cu dimensiunile 43,5x33x0,1 cm, decorat cu ornoamente florale caracteristice majorității cartoanelor mari folosite de Kondrațkii. Un amănunt destul de interesant al acestor fotografii, păstrate în fondul muzeal, este semnătura de mână a maestrului, cu cerneală albastră.

O bună parte a acestor fotografii au fost expuse la expoziţia jubiliară „125 de ani de la întemeierea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală” pe parcursul întregii veri a anului 2016.

Prezența unor astfel de personalități ale vieții publice la inaugurarea Expoziției Agricole din Chișinău impregnează o conotație deosebită evenimentului. Această fotografie este un adevărat simbol nu numai pentru anului 1889 ca început existenței celui mai vechi muzeu din Basarabia care este și una din cele mai longevive instituții care își continuă activitatea până acum. O cercetare sistemică și pluridisciplinară a fenomenului fotografic în Basarabia este necesară pentru a înțelege mai bine evoluția societății basarabene sub aspect artistic, cultural și politic la sfârșitul secolului XIX și începutul sec. XX.

doctorand Mihail Dohot,
Universitatea VALAHIA, Târgoviște



Note:

1. Maria Hasnaş, Unele consideraţii privind istoria fotografiei în Basarabia.Tyragetia, anuar IV-V, anii 1994-1995, p. 206, cf ANRM F. 65, inv. 1, d. 803, p. 53.
2.  ANRM, F. 2, inv. 1, d. 8539, f. 39 şi f. 46.
3.  Elena Ploşniţă, Fotografia basarabeană, Chişinău, „Cartdidact”, 2005 , p. 31.
4.  Mihai Potârniche, Antologia fotografiei basarabene, Chişinău, Ed. Princeps, 2014, p. 9.
5.  Альманах современных русских государственных деятелей, Типография Исидора Гольдберга, С.-Петербург, 1897, с. 677
6.  Dinu Poştarencu, Vladimir Cristi, http://www.bessarabia.ru/Vladimir Cristi.htm
7.  Герб рода дворян Кристе (Кристи) внесен в Часть 18 Общего гербовника дворянских родов Всероссийской империи, стр. 18, cf РГИА, ф.1411, оп.1, ед.хр.№ 108, https://gerbovnik.ru/arms/2909.html
8.  Кристи, Григорий Иванович, ru.wikipedia.org
9.  Iurie Colesnic, Carol Schmidt - UN PRIMAR CARE A REMODELAT CHIȘINĂUL, http://www.timpul.md/articol/carol-schmidt---un-primar-care-a-remodelat-chiinaul-54219.html
10.  Carol Schmidt, wikipedia.org
11.  Alexandru Bernardazzi, orasulmeu.md
12.  Bernardazzi, arhitectul care a schimbat faţa Chişinăului, http://adevarul.ro/moldova/actualitate/bernardazzi-arhitectul-schimbat-fata-chisinaului-1_50adadbd7c42d5a66399112b/index.html
13.  Горонович Н., По поводу исполнившегося пятидесятилетия и научной деятельности Председателя Бессаравского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания барона А.Ф. Стуарта. В: Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания, том VI (Кишинев 1917), 1-9


Комментариев нет:

Отправить комментарий