ELEMENTE CLANDESTINE, TERORIȘTI ȘI REVOLUȚIONARI BOLȘEVICI ÎN IMAGINILE FOTOGRAFICE DIN PREAJMA MARII UNIRI ÎN BASARABIA

(material publicat în Culegere de studii ROMANIA IN ANUL MARII UNIRI: 1918

coord: GHEORGHE SBARNA, IOAN OPRIS. 

Bucuresti: Editura Muzeul Literaturii Romane, 2018, pp. 163-180

ISBN 978-973-167-477-3)

În loc de introducere

Evenimentele legate de Marea Unire din 1918 constituie acum un subiect prioritar pentru cercetătorii istorici, politologii și culturologii din întreaga țară. Fotografia în acest context, ca de altfel, în tot ce înseamnă cercetare a constituit doar un element complementar, un argument ce folosea în contextul materialelor prezentate spre analiză.

Evenimentele din Basarabia din anii 1917-1918 au avut și au până acum o mare rezonanță atât în țară cât și în străinătate. În fiecare an la data aniversară a semnării actului Unirii din 27 martie sunt evocate momentele care au marcat profund istoria ulterioară a spațiului pruto-nistrean. Din moment ce argumentele pe parcursul celor trei decade de independență în Republica Moldova s-au împuținat, în prim plan iese în forță fotografia. Fotografia este martorul tăcut al istoriei basarabene dar nu și lipsit de o încărcătură adeseori grea de sensuri adânci pe care prea puțini le pot decripta la justa lor valoare. Fotografia este documentul de care mulți s-au temut și se tem pentru că reprezintă adeseori argumentul central și de necombătut pentru cei care-l folosesc. Din păcate, timp de o sută de ani de la Marea Unire s-au păstrat destul de puține imagini care să reflecte pe deplin realitățile vremii.

STIL ȘI ELEGANȚĂ ÎN FOTOGRAFIA BASARABEANĂ ÎN CEA DE-A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XIX

(material publicat în Revista Tyragetia, serie nouă,

vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie, p. 147-163)

În loc de introducere

Imaginea ca și imaginarul în același rând cu muzica și puterea cuvântului au fost, pe parcursul întregii istorii umane, un catalizator al proceselor sociale – un instrument al comunicării și al transmiterii mesajulului în lume. Ca și o continuare a acesteia, fotografia a ajutat omul să se afirme așa cum n-a mai putut-o face niciodată până atunci, chiar dacă nu dispunea de celelalte talente și daruri. Ca o formă de exprimare mult mai accesibilă, destul de repede, s-a impus în toate domeniile sociale, de la politică până la disciplinele științifice și cele artistice.

Fig. 1. Moda vremii în Grădina publică din Chișinău, sf. sec. XIX.

Fotografia a ajuns o sursă de incontestabilă de cunoaștere, ca o poartă într-o realitate de mult uitată, pe care acum o descoperim în numeroasele albume de epocă care au supraviețuit vicisitudinilor timpului. Spațiul dintre Prut și Nistru, aflat la interferența marilor puteri, a fost influențat nu numai sub aspect politic dar și al discursului cultural imprimat și transmis prin operele maeștrilor scrisului cu lumină din Basarabia surprinzând societatea basarabeană modernă așa cum era ea la acel moment.

FOTOGRAFII ȘI MAEȘTRI AI FOTOGRAFIEI ÎNTR-UN ALBUM INEDIT DIN COLECȚIILE MNEIN

(material publicat în Buletinul Ştiinţific MNEIN. 

Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie, 

fascicola Etnografie şi Muzeologie, serie nouă, 

vol. 25(38), Chişinău, 2016, p.177-187)

Albumul de fotografii – carte de vizită a fotografului și atelierului fotografic.

Într-o lume în care adevăratele valori rezistă prin secole, patrimoniul muzeal revine în atenția elitelor sociale și culturale, ca un factor catalizator al identității naționale, care nu și-a pierdut niciodată din actualitate, ba din contra, reprezintă o pârghie pentru a putea mișca spre bine starea de lucruri.

Fig 1. Albumul fotografic expus la Vernisajul „Aventură în lumea fotografiei (sec. XIX-XX)”.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală contribuie la construirea și promovarea identității culturale, prin patrimoniul său care cuprinde importante colecții de țesături și covoare, vestimentație și port popular, obiecte de uz casnic, obiecte de artă populară, unelte, piese de mobilier, cunoscute mediului științific și publicului. Până în prezent, mai puțin a fost pusă în valoare colecția de imagini fotografice și negative, destul de numeroasă și valoroasă. Ca gestionar al colecției de documente audiovizuale a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, mi-a revenit onoarea, pe care numeroși cercetători ar fi dorit s-o aibă, de a cunoaște îndeaproape valorile acestei colecții.

O FOTOGRAFIE - SIMBOL Al SFÂRȘITULUI DE SECOL XIX ÎN BASARABIA

(material publicat în Studii de arhondologie și genealogie, 
Vol. IV, 2017, 386 p., ISBN 978-9975-139-43-4, p. 36-42)

În colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală printre cele o sută de mii de imagini fotografice pe care le are în gestiune se află una cu o deosebită conotație istorică, politică și culturală în viața Basarabiei. Aceasta este o fotografie executată de Pavel Kondrațki - unul din cei mai prolifici maeștri ai artei scrisului cu lumină de la noi în ultimul sfert al sec. XIX.

Anul 1889 a marcat istoria culturală și industrială a lumii prin una dintre cele mai de amploare expoziții din lume, la o sută de ani de la Revoluția Franceză, organizată la Paris prin inaugurarea Turnului Eiffel, într-o variantă mai mică a Statuii Libertății și a pavilioanelor la care au fost prezentate exponate din aproape toate țările europene. În același an și în aceeași perioadă, în capitala basarabeană a fost organizată o expoziție care dorea să amintească de marele eveniment din Occident la care tindea întreaga lume civilizată.